Hemangiom tuberos orbitar dreapta

"Hemangiom tuberos orbitar dreapta".... Asta vara i-a aparut Mariei linga ochisorul drept un mic punct-initial am crezut ca este o zgirietura facuta cu unghia,dar punctul a inceput sa creasca si sa devina tot mai rosu si tot mai reliefat.Ajunsese ca o alunita,apoi a crescut,si a mai crescut un pic.In cele din urma am ajuns la medic-de fapt,la doi medici am fost,un medic era dispus sa incerce o metoda de injectare cu o substanta care sa  provoace scaderea si uscarea hemangiomului in timp,dar asta implica  in jur de 4 interventii,cite una in fiecare luna,toate cu anestezie generala.Horror,ce sa spun.A doua opinie a venit din partea altui medic,tot  eminent,care mi-a spus ca aceste angioame/hemangioame dispar de obicei singure pina spre 8-9 ani,si s-ar putea rezolva prin cauterizare la Spitalul securitatii din Bucuresti(nu retin numele "oficial" al spitalului,dar  a sarit si aceasta varianta din schema,fiind vorba de citeva drumuri,citeva interventii,citeva anestezii generale.)
Problema de fapt nu erau  nerabdarea mea sau mofturile mele,ci faptul ca Maria ajunsese sa se zgiriie in fiecare zi,sa singereze teribil in fiecare zi,doar si daca se freca la ochisor sau daca se atingea de perna,zona devenind in timp foarte fragila si fiind foarte bine vascularizata.Ajunsesem sa o tin doar cu plasturi,singera uneori si pe sub plasture,pielea era iritata si....nu era bine,nu era normal,nu era firesc.
Cu ultimele resurse  am cautat din nou sa ajung la o a treia opinie.In sfirsit,un medic reputat de la Spitalul Sf.Maria, chirurg plastician pediatru,a vazut-o pe puiuta mea si a decis ca pentru ea operatia de excizie e solutia.M-am bucurat nu atit pentru ca mi-as fi atins eu scopul,ci pentru ca in sfirsit se gasise o solutie reala,concreta si simpla pentru Maria.O singura anestezie generala,nu patru,o singura interventie(delicata,ce-i drept),un semn ,si gata.Dar semne,cicatrici avem cu totii,mai mari au mai mici,pe dinauntru sau pe dinafara....
Si a venit ziua de simbata,31 octombrie-figuram deja ca fiind internate amindoua in spital de joi,cind ii luasera singe pentru analize,am ajuns la spital la 7 si jumatate,si a intrat in operatie la 10 si 10.A durat operatia cam 20 de minute,fiind o procedura simpla,insa zona-delicata,foarte aproape de ochi,pielea sensibila. Si in cele din urma mi-au adus-o pe brate,anesteziata,cu picioarele tzepene, cu masca, perfuzie,unsa toata cu betadina.Cunosteam senzatia de neputinta de anul trecut, asa ca am incercat sa stau  cuminte pe hol pina mi-au permis sa intru in reanimare,iar pe la 11 si ceva fetita mea a inceput sa dea semne de trezire.....M-a vazut cu telefonul in mina si asa,moale  si buimaca,s-a ridicat in funduletz si a inceput sa se bitziie,cerind "pe limba ei" sa-i pun melodii pe telefon ca sa danseze :)) Fetita mea se trezise!!!
In aceeasi seara ne-am intors acasa, si asteptam sa vina si ziua de vineri,pentru a merge la control,sa ii scoata plasturele de sustinere,sa vedem cum se  repara plaga.Ii va ramine probabil un semn,si va fi marca inregistrata a copiilor Budeanu,caci si Tudor are un semn exact in acelasi loc, de la o intilnire intempestiva cu un colt de masa atunci cind avea un an si jumatate ;)

Hemangiomul scos a fost trimis la biopsie,rezultatul va veni peste vreo doua saptamini,insa  nu am nici cea mai mica ingrijorare.

Cam asta a fost aventura noastra din ultimele zile,acum astept cu nerabdare ocazia sa ma mai joc un pic prin bucatarie :)

Tortul Mariei

Azi ii taiem motzul Mariei :) Adineauri am terminat tortul,care are blat de cacao,mousse de ciocolata alba cu stafide si mousse de ciocolata cu lapte.
Si mai are si multa,multa dragoste...

Miine...

Miine fetita mea va implini un an.Este minunea mea,este fata mea draga,alintata si pisicoasa,iubitoare si jucausa, e  un dar de la Dumnezeu!M-am  hotarit sa o am de Craciun,acum doi ani,iar in ianuarie Dumnezeu mi-a implinit dorinta... a fost o sarcina minunata,am dansat,am mers la petreceri,am pescuit,am calatorit,am cununat,am fost cea mai fericita gravida din lume....iar pe 6 octombrie am primit-o.....nascuta prin cezariana,dolofana si frumoasa,mincacioasa si cuminte inca din primele zile,m-am indragostit  de ea in clipa in care mi-au adus-o sa o pup,cind m-am trezit din anestezie,asa cum ma indragostisem si de fratiorul ei la prima vedere ;)
Fetita mea nu a avut colici(doar vreo zece zile,deci ...nu se pune), e cea mai buna si vesela surioara,cea mai iubitoare fiica si cea care ne aminteste in fiecare zi de Mama lui G,nascuta in aceeasi zi de 6 octombrie,care miine ar fi putut implini 54 de ani daca nu ar fi avut Dumnezeu prea mare nevoie de Ea in Cer.Nu-i nimic,e bine si asa,caci de acolo de Sus a avut grija de nepotica ei in decembrie anul trecut,cind Maria a fost la un pas de moarte,bolnava  de bronsiolita acuta,laringita acuta si insuficienta respiratorie acuta...Atunci s-au adunat rugaciunile prietenilor reali si virtuali,atunci s-au adunat gindurile bune, vorbele bune puse de mortii nostri dragi acolo Sus cu rugaciunile noastre fierbinti,si s-a facut bine Fata mamei...
De atunci creste,maninca, e alaptata,e fericita, se joaca,se plimba,ride,danseaza,incearca sa scoata silabe,.ne mingiie pe obraji,ne pupa  si ne priveste cu ochii ei mari,iubitori,calzi si inocenti....

Miine e ziua ta de nastere,fetita mea iubita...ti-a promis mama ca nu va lasa niciodata sa ti se intimple nimic rau,si-si reinnoieste mama promisiunea!Tu si fratiorul tau sunteti comorile mele, sensul vietii mele,si viata mea este a voastra!

La multi ani,scumpa mea....miine...te nasti !